O initiativa buna, dar finalizata sub orice critica, numai in spirit comercial…

La o prima interventie, locomotiva arata ceva mai bine. Am decis neinlocuirea fluierelor cu goarne. Arata mai original.

Pentru ca lumina alba, se aprindea pe variatoarele mehano abia la 75% din putere, am decis modificarea alimentarii ledurilor de alb fara sa afectez ideeea de principiu a schemei astfel incat la o eventuala digitalizare, luminile sa fie functionale fara alte interventii

EVRIKA!!! Am eliminat balansul! Nici nu-mi vine sa cred cat de simplu este!

Stim cu totii cat de enervant poate fi balansul de ratushca beata a acestei masini. In consecinta am studiat problema, am comparat cu alte locomotive si am gasit o solutie extrem de simpla si la indemana oricui indrazneste sa demonteze locomotiva.

La primul boghiu am confectionat niste umeri din carton prespan de 2 mm grosime, dupa modelul umerilor de sprijin de la locomotiva Roco BR 111. Acesti umeri de sprijin i-am lipit pe bratul de plasic ce fixeaza lamele colectoare pe boghiu. Umerii se spijina direct pe sasiul metalic al masinii. Am lasat un rost de 0.5 mm pentru balansul longitudinal al masinii. Astfel am eliminat o parte din balansul lateral enervant si anormal.

Pentru al doilea boghiu am ales o solutie si mult mai simpla si mai rapid de aplicat. Am inlocuit umerii din carton cu o bucatica de burete supracondensat din cele care au pe o parte o banda adeziva pentru lipirea ca izolatie la tocurile ferestrelor si usilor.

Fasia este de cca. 5 mm latime cu lungimea de 14 mm (exact cat brida de fixare a lamelelor colectoare), cu o grosime de 2,2 mm.

Astel un boghiu are ceva mai multa plaja de miscare, iar al doilea are ceva mai limitata miscarea.

Buretele condensat are si propietatea de a permite o miscare longitudinala, dar in acelasi tip reduce tremuratul enervant al locomotivei la trecerile peste macaze. In plus, se poate inlocui oricand cu altul daca se uzeaza.

Tinuta de drum s-a imbunatatit fara discutie. La probe s-a comportat excelent.

Am rulat-o astfel o vreme pentru testare. Acum, dupa prezentarea ei la ProTV o alta modificare era necesara. Ma deranjeaza faptul ca motorul este prea puturos comparativ cu celelalte locomotive ale mele la aceeasi tensiune. Am intrebat specialisti care mi-au taiat elanul explicandu-mi ca aceasta problema nu poate fi rezolvata deoarece totul este reglat din pinioane astfel incat masina nu poate fugi mai mult. Eu nu vreau sa fuga. Eu vreau ca ea sa mearga cu o viteza aproximativ egala cu celelalte locomotive Roco si Piko ale mele. Din cauza faptului ca motorul este facut pentru digital, acesta are nevoie de tensiune suplimentara ca sa se miste bine in analog. Astfel am decis sa fac teste de inlocuire a motorului.

In acest sens, am creat o platforma pe care am fixat boghiele si le-am cuplat cu un motor de la BR 98 Piko, caruia i-am tras axul astfel incat sa iasa pe ambele capete. Testul a fost edificator. Mai ramane sa gasesc motorul potrivit sau sa fac in asa fel incat acesta sa intre in sasiu. Probabil frezarea interiorului la dimensiunile noului motor. Motorul original al locomotivei va folosi la motorizarea lui V135, iar 060 DA va putea “alerga” pe diorama mea analogica fara probleme si va tracta umar la umar alaturi de vechile mele locomotive.

Iata un film in care se poate vedea cat de bine merge masina cu un alt motor: >>>

In sfarsit am reusit sa pun in practica modificarea tractiunii locomotivei. Am inlocuit motorul Tillig original cu unul rebobinat de mine astfel incat in acest moment locomotiva ruleaza cu viteza similara celorlalte, la aceiasi tensiune aplicata. Am modificat si soclul sasiului greu, pentru introducerea unui alt motor mai mare si mai puternic. Initial am vrut sa pun un motor de Roco in 5 poli insa acesta era prea mare ca sa-l pot adapta eficient fara sa afectez prindearea cutiei locomotivei pe sasiu. Pana la urma am ales sa rebobinez un motor nemtesc de xerox, la dimensiuni acceptabile. Practic are aceleasi dimensiuni cu motorul chinezesc de BR 01-03 Piko dar este mai robust, cu magneti mult mai puternici si bucse de bronz pe nuca, silentios, pe carbuni ce pot fi usor inlocuiti.

Pentru inlocuirea motorului am ales un motor Piko de BR 01-03. Dupa ce am inlaturat volanta si melcul, am montat cuplele cu volanta originale Tillig

Motorul vine la fix ca lungime, trebuia doar sa frezez in soclu cca 1 mm in fiecare parte si ceva mai adanc decat era initial.

Frezarea initiala s-a facut la Cluj in atelierele lui Obiwan. Sosit inapoi la Slobozia, sasiul a fost frezat in continuare pentru scufundarea totala a motorului pana la ingroparea totala a cestuia. Am frezat numai cu pietre de polizare pentru freza manuala.

Acum motorul se incadreaza la fix in locasul sau…

Din pacate, motorul s-a dovedit ineficient. Nici turatia si nici puterea lui nu s-au dovedit suficiente pentru o deplasare corecta a locomotivei. Turatia prea mica o facea extrem de lenta iar puterea o lasa moarta in curbe… si la deal. Ca atre am demontat un motor de xerox, de 24 de volti, de la Razvan, pe care l-am supus unor modificari.

Am scos rotorul si am inlaturat bobinajul original, dupa care l-am rebobinat corespunzator. Am folosit aceiasi sarma insa in doua fire si numarul de spire calculat pentru tensiunea de 10 volti. In acest fel am crescut puterea motorului si am marit turatia. Initial motorul avea cate 450 de spire pe fiecare pol. Dupa trei teste am ajuns la varianta finala. Aceasta are un numar de 220 de spire pe fiecare pol, din aceiasi sarma originala insa pusa in doua pentru cresterea puterii concomitent cu scaderea tensinii de lucru. In acest moment, locomotiva merge perfect in analog si se comporta aproape identic cu celelalte locomotive la aceiasi tensiune aplicata.

Iata un filmulet cu rularea locomotivei in primele teste.

Placa de circuit originala, prea inghesuita si prea complicata, m-a determinat sa construiesc alta, mai simpla, conforma cu rularea modelului in analog. Am montat si un condesator in paralel cu motorul iar pentru atenuarea varfurilor de tensiune am montat bobine de 5 ohmi filate pe ferita.

Am refacut aceasta placa astfel incat pe farul central am pus un LED SMD superflux de la zeXstar alimentat in serie cu un rezistor de 560 ohmi. Farul central este montat in paralel cu cele doua leduri smd originale de pe farurile de pozitie, in antiparalel cu ledul rosu.