Asadar, inarmat cu vopselurile proaspete, de tip acrilic, care nu ataca plasticul si care pot fi sterse usor cu alcool isopropilic fara sa lase urme, am trecut la restaurarea piesei indragite, Moskvitchi-ul tineretii tatalui meu!

Pentru inceput am demontat jucaria si am scos cu mare atentie piesele deteriorate. Stopul pe spate si stergatoarele.

La stop am rectificat gaura necorespunzatoare din caroserie, ne-strapunsa, drept pt. care, montatorul chinez nu a putut sa bage cum trebuie lampa, a presat in ea sa intre intr-o gaura care nu era decat ca idee si in consecinta a rupt lampa si a lasat-o asa cum o vedeti in imaginea din prezentarea modelului. Acum stopul intra bine, dar tot lipseste o bucata din el. Ma voi gandi maine cum sa inlatur acest neajuns. Poate imi trimite DeAgostini un rand de stergatoare si o lampa de semnalizare… cine stie. Sau poate ca sunt prea saraci ca sa-si permita asa ceva, pentru ca in fond, un client de Romania nu merita aceasta satisfactie.

Cu stergatoarele a fost dramatic. Sunt turnate ca dracu, cu defecte de matrita, indoite si hilare. Cu caterele de modelism si cu multa migala, am reusit sa indepartez materialul in exces cauzat de matrita proasta. Apoi, incalzind usor deasupra unui resou electric, am reusit sa indrept stergatoarele in pozitia corecta, desi aspectul de piesa neterminata a ramas asa.  Ulterior am revopsit cu argintiu partile afectate de cater. Cel putin le-am redat un aspect demn, nu cocarjala care erau in stadiu de fabricatie…

Interiorul masinutei este la fel de neglijent lucrat. Geamurile sunt presate pana la spargere de catre niturile de fixare, sunt haite din pozitia lor, si de aceea nu cad bine pe locul unde trebuie sa stea. Ma refer la luneta si la parbriz. Luneta este turnata gresit, avand o curbura mai accentuata decat rama sa, fapt care genereaza acel aspect de geam mai mic decat fereastra destinata. Iarasi cu migala si atentie se poate rezolva. Am tinut luneta deasupra unui resou pentru incalzire si inmuiere si apoi, cu o penseta, am indreptat curburile din margini intratat incat sa se portiveasca cu locasul din caroserie. Pentru pastrarea noii forme se baga repede piesa in apa rece.

Rama cheder de pe caroserie, atat cea de la luneta, cat si cea de la parbriz, au primit culoare cu ajutorul unui marker permanent de tip Titan-Aluminiu.

Lampile de semnalizare de pe aripile laterale, au fost nichelate cu ajutorului unui ac inmuiat in acrilic argintiu. Dupa uscare, am aplicat deasupra galbenul portocaliu al mastii lampii de semnalizare. Acelasi tratament l-au primit si lampile de mers inapoi de pe masca din spate, doar ca sticla lampii am dat-o cu alb mat acrilic.

Tot cu acul si cu argintiu acrilic am vopsit si antena, precum si ornamentele de pe topul aripilor din spate. Stiu sigur ca masina avea asa ceva, pentru ca tata le stergea pana la epuizare ca sa straluceasca nichelajul in lumina diminetii.

Teava de esapament a fost vopsita si ea cu markerul argintiu, asa cum trebuia din fabricatie.

Lampile de semnalizare din fata au primit si ele culoarea portocalie specifica frumusetii de masina care a fost Moskvitch 408.

La interior, am vopsit canapelele cu o culoarea asa cum imi amintesc ca erau cele de la masina tatalui meu. Inelul interior de la volan a primit si el o nuanta de argintiu. Bordul, imi amintesc ca era partial negru si partial culoarea masinii, ca si portierele dealtfel, dar cum nu am gasit la Revell culoarea acestei machete, am lasat totul negru, doar ca am evidentiat manerele de pe usi cu markerul argintiu. Volanul lipit stramb si grosolan, plin de adeziv albit, a fost scos din locul sau si lipit coresunzator, dupa care, cu negru mat acrilic, s-a corectat imaginea de cosmar a plasticului stricat de adeziv.

In final masinuta a capatat un aspect realist, si a ajuns in sfarsit la pretentia de Macheta de Colectie. Asta gratie interventiei mele inspirate si a colaborarii cu Revell.ro, care mi-a trimis exact ceea ce trebuie. Contra-cost fireste, dar ceea ce trebuie.

Petru inceput am demontat tot ce trebuia corectat. Am scos mobilierul interior, lampile semnalizare fata, lampile semnalizare spate, stergatoarele de parbriz, luneta si parprizul si gemurile de la usi. Trebuie sa mentionez ca la acest model producatorul a fost mai putin zgarcit cu asablarea reperelor si le-a montat bine, cel putin la piesa mea. Apreciez faptul ca a impartit gemurile pe caprarii si nu a practicat unul dintr-o bucata, astfel incat se scot usor folosind o bormasina cu care se indeparteaza capacul de nit turtit peste ele si ies foarte usor apoi. Lampile se scot eminamente usor daca in prealabil, cu un cater de modelism se taie topitura de pe interiorul jucariei, metoda nu prea ortodoxa de montare, acum in epoca adezivilor specializati, chinezii mai topesc terminalele cu letconul…

Stergatoare mai finute se pot obtine prin indepartarea cu caterul de modelism a bavurilor de la turnare si in finisarea cu atentie si migala a bratelor acestuia. Capatul trebuie rotunjit si eliminatsurplusul de material pentru ca stergatorul sa intre bine in locasul sau si in final sa se aseze corect pe parbriz. Dupa finisare se acopera cu argintiu fie cu marker permanent, fie cu bronz-aluminiu fie cu titan-aluminiu.

Cu un scobitor rotund cu cap subtire se pot vopsi ramele stopurilor din spate folosind titan-aluminiu. Lampa de marsarier am dat-o cu aracet in care am adaugat  un strop de alb zic si astfel am obtinut o culoare alba translucida. Aceeasi vopsea am folosit la geamul lampilor de semnalizare din fata, dupa ce le-am vopsit cutia lor cu bronz aluminiu.

Folosind un marker permanent bronz-aluminiu, am vopsit ramele geamurilor de la usi.

Cu un marker permanent negru am vopsit kederele de la parbriz si de la luneta. Oglinda retrovizoare din interior a primit si ea putin bronz aluminiu.

In habitaclu am demontat bordul si am indepartat volanul. Am vopsit bordul cu bronz aluminiu si aparatele cu crem si apoi am corectat volanul cu crem si bronz aluminiu. Manerele la usi sunt facute cu markerul aluminiu. Manetele schimbatorului de viteze si al semnalizatorului de directie sunt piturate cu crem (fildes).

Am piturat scaunele, mai precis tapiteria, cu crem.

La final, am facut cu markerul argintiu ornamentul de pe capota.

Cu putina migala, frumoasa limuzina sovietica poate arata ceva mai realist in vitrina fiecaruia. Sper ca sfaturile mele sa fie de folos pasionatilor.

Mai intai am bagat cu seringa lichid de frana pe cablul de comanda al directiei si dupa doua zile am miscat puternic si indelungat de firul tractor pana cand acesta a capatat o miscale lina, uniforma si usoara.

Apoi am demontat motorul si l-am curatat. Port-periile infundate se curata cu alcool etilic. Carbunii la fel si interiorul lor cu un betigas de urechi imbibat in alcool izopropilic. Rotorul era belea. Abia am reusit sa-l scot din bucsele sale din cauza ruginii de pe ax. Am curatat axul cu smirghel extra fin si apoi l-am dat cu ulei siliconat. Dupa asta am prins rotorul in bormasina si cu smirghel fin am rectificat cu mare atentie colectorul, dupa care l-am curatat cu alcool izopropilic. Este indicat acest alcool deoarece el nu face sa oxideze metalul ulterior si nu afecteaza izolatia de email a cablurilor bobinajului. Am pus alt furtunas de silicon pe ax pentru aderenta acestuia pe cauciucul rotilor si am repozitionat corect motorul in locasul sau original.

Desi rotile sunt total nepotrivite cu jucaria, pentru ca am studiat poze pe internet si acestea erau mult mai late, din dorinta expresa a posesorului am cautat sa reconditionez rotile originale. In fapt le-as fi putut inlocui cu unele mai apropiate de realitate. Sistemul de directie  a fost reconditionat complet. Barele scoase din nituri, practicate gauri filetate si fixate cu surubele. Fuzetele rectificate ca sa alunece usor in locasurile lor. La final directia merge … ca unsa!

Am demontat si curatat claxonul original si l-am facut sa fuctioneze chiar si fara capacul de rezonanta care lipseste cu desavarsire. Am demontat si curatat fasungurile oxidate ale becurilor si am curatat lamelele de cupru cu alcool si smirghel fin. Am inlocuit becurile arse si am refacut toata instalatia electrica interioara.

Masinuta era dotata cu un sistem simpatic de semnalizarea a directiei de mers, comandat prin lamele lipite pe bara de directie, sistem care era distrus si oxidat. Am refacut integral circuitele si acum semnalizarea fata/spate stanga-dreapta functioneaza perfect.

Pe tot parcursul acestei etape am cautat sa folosesc numai componentele originale ale jucariei, care acum este in stare perfecta de functionalitate. Dupa prezentarea ei posesorului, acesta a formulat o noua comanda, si anume aceea de a reface sistemul de iluminat pe baza de led-uri, mai putin consumatoare, de a inlocui pulsatorul de directie mecanic, care functiona in mers prin rotirea unui excentric de pe o roata spate, care la randul sau intrerupea un contact mobil, facand ca senalizarea sa pulseze, cu un dispozitiv electronic, un circuit basculant astabil. De asemeni propietarul a solicitat introducerea de lampi de pozitie rosii pe spate, fapt care presupune o noua interventie destul de complexa in jucarie, interventie pe care la prima analiza am subevaluat-o. Montarea de led-uri noi pe spate presupune modificari substantiale, fapt care va constiutuii un alt proiect si o alta rubrica la care voi posta continuarea.

Foarte impresionanta colectie a unui pasionat! http://miniauto.ro/forum/index.php?topic=11058.0 Vizitati, nu veti regreta!

Apoi am trecut la reconditionarea propriuzisa. Folosind spray auto acrilic de culorea crem am revopsit in doua maini caroseria. Pentru sasiu am folosit maro acrilic doar pentru a corecta juliturile. Pentru argintaraie am folosit cu succes markerul permanent. La fel si la jentile rotilor. Pentru cauciucuri se reda culoarea mata de negru folosind un amestec de alcool si zeama de marker negru. Adica intr-un marker uzat se pune cu pipeta nitel alcool izopropilic si sa sterg cu el cauciucurile. Nu trebuie abundent ci mai degraba in doua etape, altminteri se moaie cauciucul.

Interiorul l-am vopsit dupa ce am cautat niscaiva poze pe internet si sunt slava Domnului destule. In final, am recuperat macheta si acum staluceste in vitrina mea!

Asa ca am trecut la fapte mari. Folosind vopseluri acrilice, am inceput prin a colora canapelele. Am folosit o pensula fina si o nuanta de maro-visiniu.

Am continuat cu portierele pentru care am facut un amestec de maro cu galben si am obtinut un ocru asemenea celui din pozele revistei. Scrumiera si manerele au fost piturate cu titan aluminiu. Capacul scrumierei cu crem.

Am continuat cu bordul. Volanul a fost facut cu crem si argintiu, manetele schimbatorului de viteze si a semnalizatorului de directie, argintii cu maciulia crem. Bordul a primit culoarea cuvenita ca si tapiteria portierelor si cu crem piesele ca in imaginea din revista. Grilele radiatoarelor au fost vopsite cu argintiu.

La final, interiorul arata cam asa dupa ce am vopsit corespunzator si despartitura dintre sofer si partea vip. Scaunele plinate au primit culoarea maro-visiniu si peretele plus rama culoarea ocru. Manerele scaunelor au fost si ele vopsite argintiu cu markerul.

Pentru corectarea rotilor, am descoperit dupa studierea jentilor ca acestea sunt integral nichelate si ca partea de negru a fost vopsita peste nichelaj, fapt deosebit de util in remedierea capacului prea mic in comparatie cu fotografiile. Stiind ca de obicei la vopsirea elementelor de plastic la astfel de jucarii se foloseste vopsea acrilica,  am trecut la actiune. Folosind betisoare de urechi muiate in alcool izopropelic, am curatat partea de negru care acoperea partial capacele nichelate. Dupa uscare, am corectat cu marker negru permanent jentile astfel incat sa fie cat mai apropiate de imaginea din revista ca si dimensiune a benzii negre ramase intre cauciuc si capacul nichelat. Ulterior am completat cu rosu zona siglei de pe capace desavarsind armonia.

Folosind markere permanente de culoare alba, am vopsit cauciucurile in doua straturi, imitand inelul alb de protectie laterala de pe acestea.

La final, macheta arata ca in imaginile urmatoare. Poate ca nu am realizat o lucrare la calitatea unei fabrici, dar cu siguranta in vitrina mea, aceasta frumoasa limuzina pare mai reala decat am descoperit-o in pachetul revistei DeAgostini.

Sper ca aceasta prezentare a interventiei mele sa fie de folos celor ce se incumeta sa faca ceva imbunatatiri acestei machete formidabile.

Iata aici doua rusoaice de generatii diferite:

Chiar daca nu are chiar asa buna calitate filmarea, sunt fericit ca mi-am implinit visul de a filma din cabina unei locomotive ce ruleaza pe Diorama de la Slobozia! Multumesc Petrea!