Asa ca am trecut la fapte mari. Folosind vopseluri acrilice, am inceput prin a colora canapelele. Am folosit o pensula fina si o nuanta de maro-visiniu.

Am continuat cu portierele pentru care am facut un amestec de maro cu galben si am obtinut un ocru asemenea celui din pozele revistei. Scrumiera si manerele au fost piturate cu titan aluminiu. Capacul scrumierei cu crem.

Am continuat cu bordul. Volanul a fost facut cu crem si argintiu, manetele schimbatorului de viteze si a semnalizatorului de directie, argintii cu maciulia crem. Bordul a primit culoarea cuvenita ca si tapiteria portierelor si cu crem piesele ca in imaginea din revista. Grilele radiatoarelor au fost vopsite cu argintiu.

La final, interiorul arata cam asa dupa ce am vopsit corespunzator si despartitura dintre sofer si partea vip. Scaunele plinate au primit culoarea maro-visiniu si peretele plus rama culoarea ocru. Manerele scaunelor au fost si ele vopsite argintiu cu markerul.

Pentru corectarea rotilor, am descoperit dupa studierea jentilor ca acestea sunt integral nichelate si ca partea de negru a fost vopsita peste nichelaj, fapt deosebit de util in remedierea capacului prea mic in comparatie cu fotografiile. Stiind ca de obicei la vopsirea elementelor de plastic la astfel de jucarii se foloseste vopsea acrilica,  am trecut la actiune. Folosind betisoare de urechi muiate in alcool izopropelic, am curatat partea de negru care acoperea partial capacele nichelate. Dupa uscare, am corectat cu marker negru permanent jentile astfel incat sa fie cat mai apropiate de imaginea din revista ca si dimensiune a benzii negre ramase intre cauciuc si capacul nichelat. Ulterior am completat cu rosu zona siglei de pe capace desavarsind armonia.

Folosind markere permanente de culoare alba, am vopsit cauciucurile in doua straturi, imitand inelul alb de protectie laterala de pe acestea.

La final, macheta arata ca in imaginile urmatoare. Poate ca nu am realizat o lucrare la calitatea unei fabrici, dar cu siguranta in vitrina mea, aceasta frumoasa limuzina pare mai reala decat am descoperit-o in pachetul revistei DeAgostini.

Sper ca aceasta prezentare a interventiei mele sa fie de folos celor ce se incumeta sa faca ceva imbunatatiri acestei machete formidabile.

Iata aici doua rusoaice de generatii diferite:

Poze lumini fata

Poze lumini spate

Am refacut carutul pentru ca pe primul l-am pierdut prin casa si dupa 4 ore de cautari am renuntat la el…

Din forex am confectionat si corpul carligului. Scripetele este confectionat la fel ca cele de pe carut iar carligul este unul de cuplare de le la accesoriile de aburoase…

Tot din forex am confectionat si rezervorul de motorina…

Cablul macaralei este executat din trei fire litate, rasucite sanatos si apoi vopsite cu marker permanent negru.

Pentru tamburi am folosit creion chinezesc si forex…

Urmeaza cuplele, cutiile de scule si accesorii marunte pentru infumusetarea modelului. Imi pare teribil de rau ca nu am acces la tehnologie de inscriptionare  tip abtibild dar ma gandesc cumva sa peintez cu galben pe coala autoadeziva transparenta, care este insa groasa si urata dupa lipire dar alta metoda de inscriptionare nu am la indemana…
Inainte de a fixa vopseaua cu lac protector, am murdarit sau am tocit vopseaua pe ici pe colo, in punctele esentiale…  dupa care vagonul a fost preluat de Primaria Blumenberg si trimis la treaba in zonele unde s-a inceput inlocuirea cablului subteran pentru televiziune. Muncitorii sau declarat multumiti de noua lor utilitara.

Am inceput cu hala de reparatii, o remiza simpla pentru o singura locomotiva. Suportul pentru pereti este realizat din carton prespan de 1 mm grosime. Dupa decuparea modelului tiparit, am trasat locasurile ferestrelor pe cartonul prespan si am decupat intrandurile pentru a monta ferestrele in relief si pentru a asigura trasmiterea luminii din interior. Asta pentru ca lucrarea va beneficia si de instalatie de iluminat, caci se va lucra in ture in acest depou…

Dupa decupare, cu acrilic home made (adica tempera cu aracet) am vopsit ramele interioare ale geamurilor. De fapt pervazele geamurilor.

Apoi am lipit cu prenadez modelul tiparit pe hartie. Pe spate am lipit separat numai ferestrele tiparite pe hartie pentru ca lumina sa razbata prin ele.

La fel am procedat si cu peretii laterali. Dupa ce am lipit si imaginea interioarelor, am imbinat peretii intre ei…

Am confectionat podeaua propriuzisa, decupata pentru trecerea liniei si peste ea am facut pistele de circulatie, trotuarele, din forex de 3 mm grosime in care am trasat cu un ac imbinarile unor placi de beton si am vopsit aceste dale cu gri ciment…

Usile

Usile din carton prespan de 1 mm grosime sunt fixate cu “balamale” din hartie flexibilizata cu doua straturi succesive de prenadez… astfel incat se deschid si se inchid dupa pofta inimii. La final vor capata si zavoare de fixare deschise sau inchise…

Acoperisul – structura

Acoperisul este realizat dupa aceleasi metode, din aceleasi materiale. In plus mai are si patru grinzi de sustinere, fixare pe peretii laterali. Grinzile sunt facute din doua straturi de prespan mai grosut, lipite unul de altul pentru o rezistenta mai mare si apoi sunt fixate cu prenadez pe interiorul acoperisului. Acesta va ramane mobil, pentru interventii in interiorul remizei si pentru fixarea instalatiei de iluminat.

Atelierul

Atelierul alaturat remizei a trecut prin operatii oarecum similare pana ce a ajuns in stadiul din imagini. Atat ferestrele cat si usile sunt bagate in relief astfel incat sa se vada tocul lor. Usile atelierului nu sunt mobile dar se pot face daca cineva vrea sa doteze si atelierul cu mobilier interior. Eu nu!
Dupa realizarea iluminatului, atelierul va fi lipit definitiv de unul din peretii remizei, asta dupa ce voi testa imaginea cea mai buna pe blatul unde se va construi extensia depoului si in functie de cum voi pozitiona hala in contact cu placa turnanta, caci voi construi si o placa turnanta functionala.

Acoperisul – iluminare

Pe acoperis se vor mai monta doua aerisiri si doua cosuri de fum, ambele facute din cartonul pe care au fost tiparite, ceva in genul cartonului de carti de vizita, desigur intarite bine cu aracet. Cosurile sunt tot din carton subtire, rulate pe betisoare de frigarui si lipite.

Pentru lumina in fata remizei, am ales sa fac un lampion cu un led alb cald de 3mm diametru. Am pilit in capat ledul pentru a elimina efectul de lupa. Am introdus pe led o saiba de 3 mm si am lipit-o cu picatura si apoi am vopsit picioarele si saiba abajur cu negru. Prin doua gauri am fixat lampa rezultata pe zidaria remizei.

Pentru plafoniere am folosit tot leduri alb cald dar de 5 mm diametru, pe care le-am pilit de asemeni in cap si pe care
le-am fixat cu bride de carton pe plafon. Legaturile sunt facute cu sarma de retea si sunt fixate pe plafon tot cu bride de carton. La unul din capete am conectat un rezistor de 550 ohmi si firele de lagatura dar la capatul din fata am conectat in paralel cu ledul lampionului de deasupra usii.

Ferestrele

La prima proba am ramas nemultumit de faptul ca lumina nu razbatea prin ferestrele desenate si am hotarat inlocuirea lor, mai ales ca vreau sa se vada in interior locomotiva ce va fi garata acolo.

In acest scop am decis sa imi fac singur ferestre transparente. Mai intai am desenat pe foaie matematica conturul ferestrelor si pozitiile ramelor ferestruicilor. Apoi, cu caterul am taiat fasii de sub un milimetru din hartie neagra ramasa de la mastile pentru casute Kibri. Pe desenul facut am aplicat cu adezivul in sus, un fascicul de autocolant transparent, peste care am lipit cu grija toate ramele ferestruicilor. Pestea toata lucrarea am plaicat alt rand de scoch transparent prinzand ramele inauntru.

Dupa ce am decupat ferestrele colorate, cu inca un rand de scoch am fixat pe interior ramele transparente rezultate. Datorita presarii cu grija a fiecarui ochi de geam, efectul este fantastic. Se reproduce ideal o fereastra de acest gen. Chiar pe alocuri, intentionat am simulat crapaturi in geam tragand usor de ultima fasie de scoch in lateral in momentul lipirii. Acum se vede clar locomotiva din remiza si efectul este mult mai real….

Cablul de alimentare a fost trecut prin perete in exterior, lipit dupa vopsire cu gri, pe zidarie si fixat cu bride facute din sarma de retea batuta pe menghina pentru aplatizare. Streasna de protectie este din piese ramase de pe la accesoriile de vagoane Danzas de la Obiwan. Tot din astfel de piese am facut si tabloul de conexiune cu heblu (racordul electric)

Dupa o usoara cosmetizare, am lipit aerisirile si cosurile de fum… Urmeaza electrificarea atelierului de alaturi care va primi o lampa deasupra usii si lumina in interior.

Voi reveni pe masura ce voi realiza restul de accesorii ale remizei si voi continua cu restul de cladiri aferente noului depou “PanArin”…
Planurile pentru aceasta frumoasa lucrare sunt de vanzare. Ofer planul in format digital pentru pretul de 10 RON si tiparit pentru pretul de 20 RON plus taxele de expedititie!

Am inceput sa lucrez la pomii trimisi de sponsorul dioramei Este vorba de ramurii Busch, tratate chimic si deparazitate. In combinatie cu un adeziv spray si burete tocat tip Busch “Micro Flocken” de diverse granulatii si culori, arborii pe care am incercat azi prima oara sa-i realizez, au iesit extraordinar de realisti. Fara prea multa munca, doar selectate ramurele si curatate in zona tulpinei, apoi dat cu spray si presarati cu burete tocat si gata… In 20 minute am facut patru arbori mari si cateva tufisuri plus arbusti. Am incercat si metoda mea, adica am folosit ca suport (trunchi) o ramura uscata taiata din gardul viu din fata blocului, peste care am aplicat aceasta metoda. Ce a iesit se vede in fotografii. Dupa ce se vor usca si intari complet, le voi gasi loc pe diorama si voi continua realizarea acestor tipuri de copaci foarte relisti, dupa parerea mea…

Vreau ca in urma mea sa ramana amintirea si rezultatul muncii mele, nu stirea ca un amarat si-a pus capat zilelor sufocat de datorii, de criza si macinat de o boala nemiloasa… Am avut si am sprijinul sotiei, incurajarea ei si a prietenilor. Am multi prieteni. Le multumesc tuturor pentru sustinere. Aceasta lucrare este realizata cu mari eforturi. Nu am avut fonduri de investit in ea deoarece nu am o sursa de venit constanta. Aceasta diorama s-a auto-finatat in sensul ca am lucrat mult la reconditionari. Am cumparat trenulete vechi, la mana a treia, distruse, le-am reparat si le-am revandut sau le-am dat la schimb unor colectionari pentru alte reperele de care aveam nevoie. Am pornit usor cu cateva cladiri realizate de mine pe calculator. Am facut proiecte de casute, am lucrat alte zeci de casute pentru alte persoane, iar din aceasta activitate am investit in alte cladiri pentru mine. De multe ori am lucrat la schimb. Adica am montat casute, am iluminat sau tunat vagoane, locomotive, masini pentru alte persoane si in schimb am primit casute, vagoane, locomotive. Trenurile care ruleaza acum pe diorama sunt rezultatul unor astfel de activitati. Multe sunt vechituri primite de la oameni carora nu le mai trebuiau, reconditionate cu migala, tunate si repuse pe linia de functionare. Alte doua trenuri sunt sponsorizari de la persoane care au apreciat munca mea si au vrut sa ma ajute cumva. Un alt tren complet si nou nout, este rezultatul unei sponzorizari contra reclama (sigla firmei pe vagoanele mele). Poate ca se vede frumos si se poate comenta, fireste, ca au intrat mii de euro in lucrare. Asa este. Lucrurile acestea costa. Si pentru ele am muncit dupa cum am aratat mai sus. Aproape toti omuletii sunt din donatii de la prietenii de pe forumurile unde postez rezultatele muncii mele, proiecte si metode ieftine de lucru si pentru alti modelisti ca mine, fara prea mari resurse. Alte repere sunt facute de mana mea integral. Stalpii de iluminat (care costa intre 6 si 16 lei bucata) sunt realizati sub 1 leu bucata. Din mine de pix, varfuri de pixuri de 0,2 lei bucata si o piuneza capac. Becul din interior este din instalatie de pom dezafectata. Am 32 de stalpi. Faceti socoteala la economie… Un semafor costa 45 de lei. Eu le-am facut din piese lego (ramase de la copilul meu) si din mine de pix metalice… O parte din copaci sunt realizati din burete de baie, altii din sarma de pe transformatoare distruse, date cu aracet si hartie higienica iar frunzisul din condimente uscate de la alimentara (patrunjel, marar, oregano…) ! Bariera functionala costa 3 milioane de lei vechi. Eu am realizat-o integral acasa. Am folosit un mecanism de actionare a usii unei unitati optice distruse, piese lego si electrozi pentru bariera propriuzisa. Semnele de circulatie sunt facute pe carton la imprimanta si fixate pe sarmulite… Peroanele sunt realizate din resturi de forex iar trotuarele din fasiii de linoleum. Strazile sunt scoase la imprimanta pe carton de carti de vizita. Pasarela care costa 1,5 mil lei este realizata din bete de chibrit si carton, balustradele sunt facute din scobitori, Podurile sunt din placaj de traforaj si forex, alte si alte repere din furnir si carton (bancute, fantana, cabine wc, staul de vite, panouri de reclama…). Tufele si tufisurile in parte sunt din burete de baie tocat cu rasnita de cafea. Stalpii de telegraf din bete de frigarui si margele fine (izolatorii electrici)… Umbrele, scaune, masute din scobitori si hartie. Gardul viu este realizat din fasii de burete de la izolat geamurile, peste care am lipit condimente sau hartie verde tocata la mixer. Ce sa mai enumer ca nici nu mai stiu cate sunt realizate asa. Pietrisul de la terasament este din granule pentru pisici, din cel ce se pune in cutiuta wc a acestora. Asa este realizata aceasta diorama. In timp de un an si jumatate, cu migala si prin recuperari si reconditionari, am realizat toate reperele. Vagon cu vagon am adunat si am facut garniturile necesare. Multe din locomotive merg cu motoare de la unitati optice dezafectate sau de la jucarii chinezesti ieftine. Roti dintate de prin jucarii sau din discuri vechi de telefoane. Leduri din brichete si beculete din jucarii defecte ieftine. Multe becuri de la iluminat sunt dintr-o instalatie de pom…