Toţi cei care au deschis editorul de rute s-au bucurat că pot amplasa liniile în doi timpi şi trei mişcări. Însă.. cei mai mulţi s-au descurajat când au văzut cât de complex şi mâncător de timp poate fi să îmbini numărul de obiecte cu necesitatea şi aportul lor la crearea atmosferei dorite a fi reproduse dar şi cu limitările jocului şi atingerea unui optim compromis între cantitate şi calitate. Iar acest optim necesită bun gust şi raţionament.

Şi chiar şi după ce ai studiat dacă un obiect este sau nu necesar şi util într-o zonă, pot apărea alte idei şi viziunea de ansamblu suferă ‘corecţii’ permanente ce se traduc prin reamplasarea unui obiect sau înlocuirea cu altul, ori repararea unor mici chestii de fineţe.

Până la urmă, aici stă geniul creator în MSTS: cât de mult reuşeşti să redai folosindu-te de cât mai puţin pentru a păcăli cât mai mult ochiul şi mintea.

Succes, domnule Panait! În fiecare zi descoperim ceva nou şi uimitor în acest joc.