A trecut ceva vreme de cand nu am mai mesterit la o locomotova noua si frumoasa. S-au trezit in mine amintiri multe si valul de nostalgie m-a cuprins dupa diorama mea, dupa trenuletele mele. Deh, vremea si vremurile nu mai sunt la fel. O masinuta  costa mult mai putin decat o locomotiva! Lucrez eu la ele, dar marea mea dragoste tot trenuletele au ramas…

Sosita de la Botosani pentru modificarea luminilor, frumoasa masina de marfa a fost supusa mai intai investigatiilor. Vremea a trecut si eu am uitat cum mai functioneaza circuitele prin astfel de minunatii pregatite pentru decodor digital. Pentru lamurire am scos de la vitrina batrana mea 290. Comparatia a dat la iveala si evolutia noilor modele. Placile de baza difera oarecum. La cea rosie, sunt prezente si ghidurile de lumina pentru lampile de pozitie albe aflate in casetele posturilor. La batrana mea BR 290, tot Roco dealtfel, acestea nu existau si am improvizat eu pe vremea cand led-urile albe punctiforme inca nu faceau furori prin Romania. Atunci am construit casete noi, cu led-uri rosii si galbene la luminile de pozitii.

La aceasta de Botosani, a fost ceva mai simplu pentru ca evolutia placii mi-a permis utilizarea unui singur rezistor de 1k pentru ambele faruri, inseriata cu led-urile alb de 3mm diametru, montate in antiparalel. LED-urile au fost pozitionate astfel incat sa transmita fasciculul luminos atat catre farul central, cat si catre prisma distribuitoare spre lampile de pozitii! Modificarile facute sunt simple, fara interventii pe placa in afara de dezlipirea becurilor si a diodelor de sens, astfel incat in orice moment se poate reveni la sistemul pentru digital.

Cu o lacrima in coltul ochilor, am inchis caroseria masinii si am pregatit-o de drumul catre Botosani. Sa te bucuri de ea Petru Hromei. Eu, am norocul sa mai trenulesc pe FB in aplicatia TrainStation, de dorul trenuletelor si dioramei mele, aplicatie cu care imi petrec diminetile la cafea si serile inainte de culcare!