Dupa socul avut la cumpararea revistei nr. 10, atunci cand mi s-a adus acasa, am descoperit in pachet un exemplar demn de mila a unui Moskvitch lucrat cu nepasare, neingrijit, asa cum sta bine unor producatori care nu respecta clientul nici cat o ceapa degerata, am comandat la revell.ro vopselurile necesare. Foarte placut surprins de calitatea serviciilor acestei firme. Dupa numai 20 de minute de la lansarea comenzii, am fost contactat telefonic de un reprezentant al firmei, care mi-a cerut confirmarea pt. vopseluri. A doua zi, la ora 12 deja primeam cu urgent curier coletul de la Oradea. Asa da domnilor, iata ca se poate! Nu la 2 saptamani ca la DeAgostini! Iar in colet era exact ce imi doream, vopseluri de calitate, frumos ambalate, insotite de pliante si alte maruntisuri care fac un client sa astepte cu nerabdare un colet si sa deschida cu placere cutia cu comori. Bravo Revell, felicitari pentru modul in care tratati clientii! Recomand calduros tuturor modelistilor aceasta firma care se respecta si care respecta clientul, chiar daca acesta este un … simplu roman.

Asadar, inarmat cu vopselurile proaspete, de tip acrilic, care nu ataca plasticul si care pot fi sterse usor cu alcool isopropilic fara sa lase urme, am trecut la restaurarea piesei indragite, Moskvitchi-ul tineretii tatalui meu!

Pentru inceput am demontat jucaria si am scos cu mare atentie piesele deteriorate. Stopul pe spate si stergatoarele.

La stop am rectificat gaura necorespunzatoare din caroserie, ne-strapunsa, drept pt. care, montatorul chinez nu a putut sa bage cum trebuie lampa, a presat in ea sa intre intr-o gaura care nu era decat ca idee si in consecinta a rupt lampa si a lasat-o asa cum o vedeti in imaginea din prezentarea modelului. Acum stopul intra bine, dar tot lipseste o bucata din el. Ma voi gandi maine cum sa inlatur acest neajuns. Poate imi trimite DeAgostini un rand de stergatoare si o lampa de semnalizare… cine stie. Sau poate ca sunt prea saraci ca sa-si permita asa ceva, pentru ca in fond, un client de Romania nu merita aceasta satisfactie.

Cu stergatoarele a fost dramatic. Sunt turnate ca dracu, cu defecte de matrita, indoite si hilare. Cu caterele de modelism si cu multa migala, am reusit sa indepartez materialul in exces cauzat de matrita proasta. Apoi, incalzind usor deasupra unui resou electric, am reusit sa indrept stergatoarele in pozitia corecta, desi aspectul de piesa neterminata a ramas asa.  Ulterior am revopsit cu argintiu partile afectate de cater. Cel putin le-am redat un aspect demn, nu cocarjala care erau in stadiu de fabricatie…

Interiorul masinutei este la fel de neglijent lucrat. Geamurile sunt presate pana la spargere de catre niturile de fixare, sunt haite din pozitia lor, si de aceea nu cad bine pe locul unde trebuie sa stea. Ma refer la luneta si la parbriz. Luneta este turnata gresit, avand o curbura mai accentuata decat rama sa, fapt care genereaza acel aspect de geam mai mic decat fereastra destinata. Iarasi cu migala si atentie se poate rezolva. Am tinut luneta deasupra unui resou pentru incalzire si inmuiere si apoi, cu o penseta, am indreptat curburile din margini intratat incat sa se portiveasca cu locasul din caroserie. Pentru pastrarea noii forme se baga repede piesa in apa rece.

Rama cheder de pe caroserie, atat cea de la luneta, cat si cea de la parbriz, au primit culoare cu ajutorul unui marker permanent de tip Titan-Aluminiu.

Lampile de semnalizare de pe aripile laterale, au fost nichelate cu ajutorului unui ac inmuiat in acrilic argintiu. Dupa uscare, am aplicat deasupra galbenul portocaliu al mastii lampii de semnalizare. Acelasi tratament l-au primit si lampile de mers inapoi de pe masca din spate, doar ca sticla lampii am dat-o cu alb mat acrilic.

Tot cu acul si cu argintiu acrilic am vopsit si antena, precum si ornamentele de pe topul aripilor din spate. Stiu sigur ca masina avea asa ceva, pentru ca tata le stergea pana la epuizare ca sa straluceasca nichelajul in lumina diminetii.

Teava de esapament a fost vopsita si ea cu markerul argintiu, asa cum trebuia din fabricatie.

Lampile de semnalizare din fata au primit si ele culoarea portocalie specifica frumusetii de masina care a fost Moskvitch 408.

La interior, am vopsit canapelele cu o culoarea asa cum imi amintesc ca erau cele de la masina tatalui meu. Inelul interior de la volan a primit si el o nuanta de argintiu. Bordul, imi amintesc ca era partial negru si partial culoarea masinii, ca si portierele dealtfel, dar cum nu am gasit la Revell culoarea acestei machete, am lasat totul negru, doar ca am evidentiat manerele de pe usi cu markerul argintiu. Volanul lipit stramb si grosolan, plin de adeziv albit, a fost scos din locul sau si lipit coresunzator, dupa care, cu negru mat acrilic, s-a corectat imaginea de cosmar a plasticului stricat de adeziv.

In final masinuta a capatat un aspect realist, si a ajuns in sfarsit la pretentia de Macheta de Colectie. Asta gratie interventiei mele inspirate si a colaborarii cu Revell.ro, care mi-a trimis exact ceea ce trebuie. Contra-cost fireste, dar ceea ce trebuie.