Sosit parca din sacul lui Mos Gerila, dincolo de marginea amintirilor, aceasta macheta facuta in Republica Populara Romana, dupa cum reiese de pe singura inscriptie aflata pe motorul electric antic, a fost o provocare careia nu i-am putut rezista, desi aveam multe alte lucrari programate in Atelierele PanArin. Desi pare intact la prima vedere, cu o vopsea metalizata de care ma indoiesc ca ar fi cea originala, macheta era distrusa la interior. Rotile de plastic topite si deformate, motorul blocat si in scurt, angrenajele gripate, boghiele dezmembrate.

Am procedat mai intai la indreptarea rotilor plastic, procedura putin dureroasa, pentru ca se pun rotile in apa clocotita si apoi cu o scandurica in care se face un sant pe marimea buzei bandajului, se preseaza roata pana se indreapta. Cat de cat am reusit sa aduc la linia de rulare cele trei roti de plastic (din patru) deformate de actiunea calduriii dupa cum am dedus.

Personal, as fi strunjit altele din duramid, sau mai bine, tot din aluminiu ca si cele colectoare, si as fi modificat sistemul de colectare astfel incat sa culeaga tensiune de pe toate rotile. Propietarul tine insa la pastrarea originalitati jucariei, fapt pentru care a trebuit sa reconditionez si motorul antic, complet nefunctional. Gripat si plin de mazga, cu colectorul in scurt de la depuneri si cu o bobina intrerupta, rotorul mi-a luat ceva timp sa il aduc la stadiul de functionare.

Din lamele flexibile de releu, am confectionat lamelele de colectare a tensiunii si dupa 9 ore de migaleala, am urnit rotorul din loc. Zgomotos ca o soacra si greoi ca un purcel, bazdagania produsa la vremea copilariei mele infantile a inceput sa produca lucru motor prin invartirea constanta, fapt pentru care a ajuns montat in locasul in care isi daduse duhul cu cateva zeci de ani in urma. Deloc silentios, cu un zgomot specific angrenajelor cu roti dintate din tabla, asa cum se faceau candva jucariile, masivul automotor s-a urnit din loc spre satisfactia mea dar spre groaza catelusei mele exasperata de uruitul asurzitor pentru urechile ei sensibile de controlor de trafic.

Desi propietarul a dorit montarea de lumini pe leduri, realizarea nu se poate pune in practica in paralel cu motorizarea actuala si cu sistemul empiric de colectarea a tensiuni. Mai mult, jucaria isi va pierde din autenticitate. Ma bate gandul sa fac o matrita din silicon si sa torn macheta in rasina, pentru a face un alt automotor, ceva mai modernizat, cu sisteme ale vremurilor noastre, mobilier interior, lumini si toate alea. Ar fi ceva frumos, mai ales ca o astfel de jucarie am avut in copilarie. Ma opreste insa faptul ca nu mai am sinele si ca atare nu as avea pe ce sa rulez minunatia. Din cate am cercetat, nu se gasesc sine de 32 mm ecartament (scara O – 1/43), intruct am cautat cu disperare pentru machetele mele de masinute puse pe sine, si nu am gasit asa ceva in tara.

Pana una-alta, macheta a redevenit functionala si va pleca cat de curand la propietarul ei emotionat si nerabdator sa o invarta pe sine…