Masinuta luata de dimineata, pentru a intregi colectia mea DeAgostini, mi-a provocat o mare lehamite. Dupa cum scriam si in prezentare, macheta ce se vrea de colectie, este realizata execrabil, iar, asa cum ne-a obisnuit firma de renume mondial. Probabil ca sunt si exemplare reusite, bune, integre, dar eu, sunt blagostovit de Cel Puternic cu modele care mai de care mai rebutate. Asta si pentru ca esenta mea de a fi este bazata pe criterii de calitate. Sunt cusurgiu, aia e. Imi plac lucrurile facute bine. Macar de o firma ca cea mentionata. Pretul mic nu justifica erorile. Asta e parerea mea. Intr-un fel e bine ca astfel de rebuturi stimuleaza activitatea unuia ca mine. Dar nu toata lumea bricoleaza si nu toata lumea are timp sa repare ceea ce strica din fabrica un producator.

Sa o luam metodic:

La interior am descoperit inca o data polimetria producatorului care monteaza cate doua schimbatoare de viteza. Probabil ca sa nu supere pe nimeni. Oricum in acest model am gasit combinatii de la mai multe serii de productie, dar care nu cred ca au fost vreodata combinate atat de haotic de catre fabricantul german atat de meticulos.

Ca atare am eliminat schimbatorul de la volan. In fapt l-am scurtat si transformat in bratul butonului de faruri aparut la seria mai noua. Bordul a capatat o nuanta de gri. Cred ca trebuia putin mai inchis dar cand vom lua si un gri intunecat vom reface bordul. Tot gri a fost piturata si polita de la luneta.

Scaunele au primit la tapiterie o culoare crem pal, ceva care sa deschida interiorul morbid. Tot la scaune am descoperit cu senzatie niste tetiere care prin fata aratau cumva realist, dar prin spatele scaunului, o eroare de matritare incloseta tetierele cu niste paravane inexistente la modelul real si pe care le-am indepartat cu caterul conturand frumos tetierele ramase negre.

La exterior nu am muncit prea mult. Am refacut cu galben lampile de pe aripi dupa ce le-am indreptat in locasul lor. La portiera spate am vopsit tot cu maro stalpul dintre cele doua bucati de geam, cel mobil si cel fix, asa cum se vede din pozele revistei.

Lampile din spate au primit si ele culoarea portocalie la semnalizare si alb la mers inapoi. Stergatoarele au fost pozitionate corect la o cota cat mai jos fata de rama geamului. Am mai dat cu bronz si teava de esapament.

Un defect substantial de proiectare se poate vedea cu ochiul liber la imbinarea portierei din fata cu zona aripii si a capotei, o linie ciudata duce undeva la extremitatea geamului portierei, diferit fata de realitate si chiar haios.

Una peste alta, macheta este interesanta, chiar daca culoarea o face nitel de… cacao (ca sa ma exprim elegant). Dar, sincer, ce m-as face daca DeAgostini s-ar respecta pe sine si ar respecta clientii onorandu-i cu machete perfecte? Hmmm! Nu as mai avea ce bricola, asa ca multumesc DeAgostini pentru numeroasele oportunitati de bricolare si implicit de critica la adresa modului execrabil in care tratati clientii din Romania. Zilele acestea imi vor sosi niste modele facute si luate din si pentru Italia. Sunt foarte curios cum sunt tratati italienii, ca de bulgari m-am lamurit. La fel de lamentabil si execrabil. Ce sa va fac dragi DeAgostini, daca nu imi plac mizeriile pe post de colectie… ?