Dupa primele teste de rulare am constatat ca vehiculul se deplaseaza cu zgomot prea mare. Problema era la transmisia de pe pinionul electromotorului, pe roata dintata a cardanului distribuitor. Fie ca acestea nu se potiveau la dantura, fie ca roata dintata nu fost echilibrata pe axul ceva mai mic decat gaura rotii, chestia asta m-a determinat sa renunt la aceasta motorizare. Oricum viteza era prea mica si nu dadea bine.

Ca atare, am regandit sistemul de miscare. Am folosit de data asta un motor de copiator, care era initial bobinat pentru 24 de volti, dar pe care l-am adaptat prin rebobinarea rotorului pentru 12 volti. Bobina initiala avea un fir ceva mai subtire si un numar de spire mai mare. Am folost o sarma mai groasa si am calculat un alt numar de spire astfel incat in acest moment motorul are si putere mai mare dar si o turatie mai mica, similara celor folosite in locomotivele de tip Piko.

Pentru cuplarea cu axele osiilor cu motorul am folosit furtun de silicon de la perfuzii de insulina. In sasiu am decupat un locas pe forma motorului astfel incat sa intre in motorul in pozitie ferma si perfect aliniat cu axele celor doua osii. Ulterior am construit din ABS de 1,2 mm grosime, cutia motorului, pe care am amplasat-o sub sasiu pentru a masca electromotorul.

Cutia se fixeaza la pozitie prin simpla presare si se extrage la fel de usor pentru a avea acces la motor.

Pentru preluarea tensiunii de pe roti, am folosit coarda de chitara, fir de otel subtire, lipit pe o placuta de circuit, pe care am fixat-o pe partea superioara a sasiului prin lipire. Firele elastice din coarda de chitara, trec prin gauri in partea inferoara si se aseaza pe roti prin simpla presare  axului osiei.

La probele de rigoare, vehiculul s-a comportat excelent deplasandu-se cu o viteza similara altor vehicule H0, ruland fara zgomot, silentios si cursiv. Mai trebuie ingreunat vehiculul, pentru ca acesta stea mai bine lipit pe linii in timpul rulajului. Loc este suficient intre podeaua vagonului si platforma sasiului.

A urmat construirea cabinei din ABS lipit cu superglue. Dupa ce am desenat peretii cabinei, am lipit hartia pe folia protectoare de pe spatele placii de ABS si apoi am taiat la traforaj sau la cater partile componente. Hartia cu desenul s-a desprins apoi usor odata cu indepartarea foliei de protectie de pe placile rezultate.

Dupa lipirea peretilor, usilor si a acoperisului (facut din placa de forex de 3 mm grosime, a urmat slefuirea bruta si apoi finisarea cabinei de conducere.

Urmeaza capota motorului si macaraua propriuzisa, apoi amenajarea platformei. Desigur ca nu voi uita iluminarea corespunzatoare  a macaralei.

va urma